CRITICUL–ȚAȚĂ

 

Acest critic cu cur imens ridicat

în sus ca la o rusoaică grasă

din Tambov cu gleznele elefantine

după Fiziognomia lui Aristotel

înspăimântător de prost și somnoros

a pregătit pentru Daimonul meu

un vagon vechi pe o linie moartă

să-l prindă și să-l încarcereze

să sudeze apoi vagonul cu blindaj

de tanc și să-l lase să se usuce acolo

de foame și de sete, grav cetaceu

și megalomanul cu gemete învățate

pe de rost, instalat ca un greiere

într-un ulcior înalt trăgea cu urechea

și suspina: ”Diavole, cum să-l prind

pe acest daimon și să-l osândesc pe veci

pe acest pământ? Ne e scârbă unul de altul.”

Născut, crescut în ulcior n-a putut să evadeze

nici să se explice. Crăpă în întuneric.

Răsturnat era un porc.