POEZIE

În cocina literară 

stă jdanov lângă jdanov 

o legiune de aprigi draci 

compun cap la cap în troacă 

culturi roșii, sminteli, groh-groh-

mălniceli, cianuri, schingiuieli 

dau cu râtul unul în altul 

inevitabil, cei ce-i ascultă 

vor spune că vorbesc în cocină 

niște flecari cu voce gâtuită 

ca și cum s-ar măsura cu dracul 

care mereu îți sucește mințile 

cu cuvinte scurte sau lungi 

cu grohăituri hidoase -- scopul lor 

e să nu fie vieți adevărate 

ci vieți scurte și moarte 

și ei umflă cocina ca pe-un burete 

îmbibat cu venin 

ca să piardă identitatea. 

NOTĂ DE JURNAL

 Citesc Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu -- ce tortură cu instrumentele inchiziției -- te agresează o faună de sunete bestiale -- urlete de șacal, schelălăit de câini, miorlăituri, sâsâit de șerpi, de gânsaci, cotcodăcit de găini -- toate ființele încărcate pe Arca lui Noe înaintea pieirii presimțite încep să urle cu disperare ca un singur monstru -- nici urmă de rațiune, mintea e suspendată. Ce pericol îl amenință pe acest găinar națist cu labe păroase să scoată asemenea sunete pe fundalul unui clefăit de bestie flămândă în mocirlă ? Ciudat că în scrisul ipochimenului flecar nu e nici urmă de instinct. Cartea aceasta e o mânjitură grețoasă pe obrazul culturii române. Ce găinar ! Ce căcănar ! Ce mai câcălău ! Și când te gândești Ministerul culturii îl adoră. La modă sunt doar căcănarii, găinarii și fofârlingarii. Pare-se că Leo Butnaru, basarabean de limbă română, a zis la Chișinău: ”Ăta prastitutka Nicolae Manolescu nastoiașcii dalbayob, sân prostitutki Trotskogo, nihuia ne kumekaet v literature.” Câtă dreptate avea marele poet, agent de legătură între cele două culturi moldavă și valahă și plătit de statul român pentru această activitate neobosită. 

POEZII

 

ÎNTREBARE LUI MIHAI EMINESCU

 

Ah, Eminescule, blând poet, dacă știai

cum te strigă niște turbați mancurți

copii părăsiți fără mamă fără tată

nu le lăsai prin testament un Olisbos

de arin ca să-l sugă și să doarmă

liniștiți, dar glasul lor sună ca un răget

de fiară într-o burtă de rechin, moldovlahii

mistuiți de foame.

 

CONCURSUL PREPELICARULUI CHIFULĂ

 

Acești gangsteri nătărăi, literați pizmași

de limbă română mereu la pândă își bagă

deștul în fund unul altuia pe după colț,

cu ochi sticliți aleargă să ducă proba

pe limba gorilei hârșite s-o descifreze

după gust, după miros, după compoziția

grăunțelor mărunte rămase pe deșt ‒

urmează un mârâit prelung ‒ ăsta are

un cur fertil, da și ăsta are un cur fertil,

dar sulful nu este de calitate și vânătoarea

continuă cu băgarea deștului în cur

și cu futerea de mamă. Hurdubelea, dandana!

CANUNUL NEBUNULUI

 Canunul creat de către Nicolae Manolescu plotoner, națistul dalbayob după staborul țigănesc și citit la un chiolhan literar, la o adunare de națiști dalbayobi, handicapați, majuri, caporali -- toți națiști înrăiți, dornici să ajungă la nivelul speței umane. L-a bodogănit cu insistența unei pizde de macac ca un cur uriaș lepros care se mișca în delir ca o mărgea. Iată maneaua plotonerului națist Neculai Apolzan atât de fericit și mulțumit de sine. Scriitorul scrântit care respectă acest stabor literar numaidecât va primi de pomană unul dintre premiile importante: Șnobel, Kobel, Hobel, Kabel, Doberman și altele toate oferite de către tolteci, olmeci, ciuciumeci, lizghini și poate de troglodiți. Citiți-l și urmăriți-l, bateți din palme și mătăhăiți cu capul, dați din urechi așa cum fac dalbayobii națiști din banda lui Neculai, țiganul de neprins. 

Manolescu pui de lele

cântă înfocat manele

cu ale lui aprige nemurele: 

buci buci buci 

ca la turci 

hai dă din buci 

ca la turci 

stai und' te duci 

uite buci buci buci 

Kaghebuci muci muci 

printre furci 

buci buci buci 

ca la turci 

ța! ța! ța! Ha! 

buci buci buci 

nu năluci 

und' te duci 

hai dă din buci 

buci buci Kaghebuci 

Domnișoara Hus 

face fus.

Aplauze furtunoase, apoi luat pe alt registru: 

Hai dă din cur 

dă din cur ca Raj Kapur 

nu te fute pe turcește 

fută-te pe țigănește 

că țiganul urlă urlă 

c-a făcut o zgaibă-n pulă 

hai dă din cur dă din cur 

dă din cur ca Raj Kapur

te subții ca trecut prin ciur

ș.a.m.d.

Canunul e în marș. 

UN TURNIR LITERAR BOLȘEVIC

 

La un turnir literar

cu cioare împăiate puse-n par

maimuțe fără păr se păduchesc

se hârjonesc, zuruie, mârîie

clămpănesc, zăngănesc în fiare vechi

dau să articuleze o silabă de om

și bulibașa o gorilă strașnică

gesticulează, le încurajează, le laudă

fluturând o fițuică cufurită

făcând semne că pe ea sunt însemnate

silabele multrâvnite preaslăvite

și pentru ele se-acordă premiul

maimuței Makak, pentru două silabe

se dă premiul maimuței urlătoare

și maimuțele fără păr se bat

cap în cap ca berbecii, ca țapii de munte

în rut și-apoi brusc fericiți

în cerc se masturbează pe foaia

lor literară și iar stau și se păduchesc

în această poiană a pizdei bolșevice.

UN SISTEM DE CENZURĂ CA UN SARCOFAG

 Un fofârlingar asiatic, fofârlingarul fofârlingarilor cu mutră de majur analfabet, slugoiul înrăit al bolșevicilor a scris o istorie literară identică cu groapa de gunoi de la Glina unde se hrănesc milioane de cioare și cioroi. Cine îl va spăla pe acest nespălat numit Nicolae Manolescu ? Cine îl va alfabetiza ? Poate cei 40% de analfabeți din România pe care i-au întunecat bolșevicii reformați ? 

Da, veți zice, dar acest fofârlingar a făcut din 120 de milioțoneri secreți scriitori înveterați plătiți de stat cu 1000 de euro pe lună, construind un sistem de cenzură mai eficient decât Gestapo-ul după cum sunt hoiturile balamuce complet defazate. 

Și acești gangsteri literați năprasnic se veselesc la chiolhanuri liricoide.