***
Piară ochii care văd altfel vremurile
bolșevicilor căpușilor roșii atotdevoratoare
m-au convins că omul, ferocitatea lui
inexpugnabilă e capabil de orice, nicio
noțiune niciun cuvânt nu ține, doar
teroare și sfâșiere și că a-ți face iluzii
e un păcat. Plătești
pentru toate erorile
și cel mai sigur pentru aceea de a trăi ‒
canibalii nu văd bine pe nimeni, îi văd
striviți pe toți ca pe niște păduchi
între unghii. Lăsați slobodă gura lumii,
totul piere și devine trecere.
***
Curvă cu găuri largi, Caravlahia
mă vrei pe mine întreg? Nebună
ce ești mă schingiuești, mă desfaci
bucată cu bucată iubirea mi-o sfâșii
să nu mă încălzească, dar mâinile
tale calde îmi pun în inimă jăratec
să fie dornic de ea Vrăjmașul. Ah,
curvă fără de milă, pizda ta dă-mi-o,
o, dă-mi-o mie! Tartorul s-a dus
și el s-a dus s-a tot dus ultimul,
călăul meu necunoscut toate
pârâurile lacrimilor mele curg
în sângele tău flacăra inimii mele
în tine arde ‒ ține-te pe pământ,
s-o ștergem de lângă tirani, acum
joacă-te și dormi, căci arhanghelii
chibzuiesc cu șansele ‒ eu te târăsc
cu mine pe umbră și cine ar cuteza
să ne numească lași? Cum vei mai
sări acum din fântână-n puț?
***
Canibalul kizdălbaș este un stăpân hain,
haine-i sunt și oasele și măruntaiele
trebuie să-l servim bine zbiară media
pentru banii lui, pentru poftele lui
pentru satisfacția lui, să-i dăm ce-i
convine ‒, pielea, câinii adulatori
scriu pentru el și curvele lui, nu
pentru Domnul, și el are suflet
de curtezană și cu balele lui umple
mii de ligheane pentru ca fericirea
lui să se propage și să fie pentru toți
totală și generală și tot el este agentul
și serviciul celor mai josnice acțiuni
politice năruitoare îi e greu și lui
Dumnezeu să-l șteargă de pe tabla
vieții pământului îi e greață să-l înghită.
***
Schilozi pe de-a-ndoaselea
stau la capăt de pod resturi,
trunchiuri, urechi întâmplări
îngrozitoare ca și cum așteaptă
ca o mână să-i lipească deolaltă,
să lipească ciozvârte, trădări,
crime, taine îngrozitoare
și ei ispășesc la capăt de pod
și sfâșie tot ce încearcă să intre
înlăuntru în țarcul întunecos
și printre mugete, fluierături
și țipete ascuțite podul plesni
ca un sicriu și vomită nenumărate
țeste pline cu nisip, dincolo
pe țărm o stea în picioare
ca un orologiu de sânge
piatră de atins a acestei vieți.
***
Nu se aude cuvântul, vremea
sub semnul ecuației hrănire-digestie ‒
se irită pietrele: călăii au milă
cap jupuit, o picătură de fosfor
unsă pe dinți, planeta
își rostogolește butoiul amar,
un jet de vitriol mașina care
poartă evidența pârâie, țăcăne,
urlă, omul stă calm în depozitele
de sare și nitrați, amintirea
valurilor părăsește memoria
oglindă a frigurilor galbene
nu-și amintește totdeauna de sine.
***
București ‒ un oraș de aurolaci
de vârcolaci ucigași într-un extaz
embrionar nesfârșit ‒ asistăm
la dispariția arborelui, asistăm
la întoarcerea la stadiul de larve
mereu canibali liberi veseli
și neterminați ‒ totul e lanț, robie
înfeudare, să-ți aduci aminte
și să nu plângi, aici eșecul este endemie.
A trăi cu asemenea oameni onoarea
nu e cu putință sunt tristă ca o curvă
de bordel fără clienți strig: pizdă roșie
foc aprins și-n sânge nu se aprinde
nimic; atât îmi e de foame încât dorm
sub arșița văruirii de morminte cu sora-i
geamănă rușinea, pielea mi se usucă
am hălăduit până la istovire cu fruntea
pe burți noduroase pentru ca păcatul
să nu-mi mai poată fi înlocuit, i-am stins
remușcarea, am șters stângăcia
picioarelor mele și le-am tatuat
cu monștri ‒ mă ucid toți de aproape,
cu poftă, îmi bagă degetele în toate
cotloanele cărnii mă escaladează
ca să fiu mai bună dar singurătatea
mea e șleampătă nicio rigoarea în gură,
nici în pizdă cică Dumnezeu mi-ar pregăti
remușcarea dar eu stau crăcănată
cu picioarele-n tavan și-aștept clienți
ori să vină o lumină care întunecă tot
restul; arată-te bunăstare și tu kizdălbaș
roșu darnic că eu totdeauna sunt
disponibilă cu o mică hibă: mă usuc
atât îmi e de foame că fulgere lovesc
piscul lindicului și picioarele mele
mă duc în iad miros deja a mortăciune
m-am dus și nu e sigur dacă
mă voi întoarce măcar ca o aureolă
de ceață pe munte.
