***
Rumânul veșnic sclav purtând tenii
negre și lungi în mațe și sărăcia
le este însuși aerul acestei lumi.
Dar sunt niște monștri încâlciți
cu nomazi și sunt mândri de bestialitatea
care-i încovoaie și-i face să umble
asemenea câinilor. Nicio rușine
nu-i face să se rușineze niciun
dumnezeu nu-i ia în seamă
și-i auzi mereu: drace, noi suntem
singuri, mama mea și inima mea
dar n-o au. Să moară familia mea
dar nu mă las de robie. Să aibă
grijă de noi cei cu bani și să ne poarte
de grijă. Cineva ne-a creat robi
și noi ne conformăm acestui chip.
Nu avem niciun interes să ne interesăm
de cineva. Națiune nu există așa ceva.
Poate că e mai bine să mori. Dacă nu mori
noi ne ucidem ca nebunii. Să nu vorbești,
să nu taci. De ce anume ne-ar fi frică
dar ne cîcăm pe noi de frică și nu știm
de ce și începem să umblăm în patru labe.
La sinucidere nici nu ne putem gândi,
dar suntem simțitori la amețeala sinuciderii
cu adevărat suntem sinucigași. Asta ne spune
înfățișarea de biet animal sărac și stupid.
Nu, e cât se poate de evident veșnic sclavi.
No comments:
Post a Comment