Mă sperii pe mine însămi
cum aș fi complet plecată cu sorcova
în haită, dar Pulăul gras îndrăgostit
e și el o năzărire a imaginației tale
numai tu Țancă Țiganul cu manele
zbieroase îți închipui că sunt iarăși
o fată de șaisprezece ani, o gherghină
tu care m-ai făcut să simt că sunt
mai mult decât o cârpă tăvălită
prin țărână. Pulăul tău îmi iscodește
poezii. Presupun că sunt norocoasă,
dar dacă sunt așa de norocoasă,
de ce mă simt așa de mâhnită, de disperată
atât de nepăsătoare când ling pulăile acestor
granguri securiști? Îmi pare rău că te-am deranjat.
Există necesități deviante.
No comments:
Post a Comment