Scribălăi scârboși ieșiți din sarea
Mării Moarte, din stanele de sare
din Sodoma și Gomora, momâi
de duhori neadormite se târâie
până pe-acilea bâjbâie printre canibali,
din pasul lor țâșnește bala otrăvită
pe răsuflarea prăzii, o voce unsă leneș
cu venin de la un țărm la altul se adună
răspândesc teroarea, lichidarea, măcelul
sapă pușcării adânci să șteargă și semnele
autohtonilor îi fut prin ștachetă cu capul
aplecat legați căpușă le dă schmuck-ul
să-l mănânce le sug seva seminală și-i extermină
țiganii nu văd semne rele-n mardeala păsărească
îi adoră și ei țiganii îi întind pe garduri și prin cărți
cu făpturi de rasă rară ca icra la mingeac.
No comments:
Post a Comment