***
Când mlaștinile, când broaștele
când mahării și prorocirile nefaste
își trimit semnalele eu am trăit
de îndelungă vreme în acest țarc
fără remușcări, somnul meu de multă
vreme adună noaptea, o fugă de secole
pentru a coborî treptele în subterană
împotriva Alefului, împotriva
numărului de Aur pentru a zădărnici
pentru a pândi clipa când pot
stinge bezna cu umbra mea dacă
după atâta istorie sucombăm
de lucrurile cele mai simple,
cele mai futile poate că descoperi
cumva că trăiești judecând după
strălucirea astrelor, după orăcăitul
broaștelor după petele de pe frunze...
No comments:
Post a Comment