***
Trec corbii solemn
trec canibali rar, umflați
pe trepte, pe-noptat ‒ se duc
pe pustii, par de cărbune
se-ntoarce același diavol
tăind turma diametral
curva plânge, e cernită,
îi e frică, urlă: nu suntem
pe lumea aceasta! Bietul
suflet, o, Demonul!
E un Demon crud, știți,
nu e un om, omul se ține
după corbi și eu am numai
o singură găurică disponibilă
și n-am o situație sigură.
No comments:
Post a Comment