***
Aud trenurile încărcate cu schelete
umane târându-se ca șerpi înlănțuiți
prin Siberii și balele bolșevicilor
cu capul roșu lucind de satisfacție
peste imense pagini de gheață
își descriu discursul nesfârșit
fără mituri în prezentul meu
în pământul meu natal criminalii
exultă azi și mâna lor feroce apucă
capete din aer și le răsucesc
le aruncă între ruine imunde care
pare o scenă a unor actori decrepiți
și tot ei noaptea joacă domino
cu gust de ucigași ‒ e ora ezitantă.
***
Crima se ascunde
în dosul burnițelor
sângele pe sârmă e acoperit de promoroacă.
***
Și ceasul lor veni-va
al canibalilor roșii cu ochi bombați
din oră-n oră sunt mai șterși, mai hoituri
sătui de ei înșiși pământul îi scuipă
pe stepa pârjolului lor ‒ sărmană
iarbă! Sărman pământ.
No comments:
Post a Comment