***
M. Căcăoaie și A. Măgăoaie
adepți înfocați ai nebunului
Freud au mâncat măsălariță
i-au mâncat de vii pe mă-sa
și pe tac-su și s-au ascuns
într-un mormânt în zorii
fiecărei zile ridică această
lespede, palide urme
de oseminte cântă-n ulcioare
și amfore și bucuria lor
șuieră până-n inima pietrelor...
”Noi canibalii freudiști
am început să ne distrugem
primul lucru pe care îl simțim
este o topire crescândă
de la picioare în sus
de parcă i-am mânca mereu
de vii pe mama și pe tata.
Experimentând criminal primim
compensație excrementul pentru
a alege cea mai abominabilă
dintre morți și trecutul nostru
e criminal îl golim de sânge
și o parte a corpului său
noi îl punem pe foc și mâncăm
fecale ca să ne dea bani târtanii ‒
dar aceasta este o altă operațiune
drastică...”
M. Căcăoaie și A. Măgăoaie pe chinci
goi se țin de mână și se screm
din simplul motiv că aceste tratamente
sunt tratamente ireversibile.
No comments:
Post a Comment