Un habotnic handicapat
din cei ce se cufure în pat
cu mintea cât un vârf de ac
prinde muște mici din zbor
le răstignește pe-un sac
și cu patimă le fute-n cur de zor
apoi le strivește, le turtește praf
și le-aduce jertfă Domnului.
”Doamne, eu îți dau ție moarte muște
tu îmi dai mie gustoase găluște
sunt muște zdrobite-n război
și gonite în ursită pentru noi
cu rană hrănită-n trup
și eu cu muște m-astup.
Ele mă mistuie-n jarul lor cel tainic
și sug din mintea mea jarul mistuitor.
La mica înțelegere, Doamne.
Eu îți dau muște tu-mi dai găluște.
Eu îți dau o vorbă tu-mi dai o ciorbă
eu număr silabe și muște
ca tu să-mi dai mai multe găluște.
Aleluia! Te slăvește cu puțină minte
cât un vârf de ac mânjit
cât la o maimuță makak
nu-i nici cât o sămânță de mac
și le strivește umil în numele tău.
Doamne, ce mi-s rău la burhău
eu poetul Cur-puleanu Sfârc
care tac pisălog mâlc.”
No comments:
Post a Comment