***
Trecuta lume s-a schimbat la față
martorul din vechea țară se uită
cum îl mânjirăm ca pe un tâlhar
sărac și hăituit, albastre sunt
cerul adânc și apa adâncă. Roșu
e sângele și focul, osul e alb și e viu
părul nopții cade negru peste fețele
noastre, câinii cenușii se ascund
sub cenușă, săracii răpuși de teroare
ca dobitoacele sunt puși la păstrare
în niște cutii de zinc. Canibalii
cu spinări de omizi îi urmăresc
pe strada mare pe când cerul
prevestește un alt cataclism
un cap de pește rânjește
de după un zid de pe care cad
foi suple de metal peste cărnăria
de mamele ale femeilor osoase
ce vând brânză.
No comments:
Post a Comment