***
Ciorogârlă și cu Cioromârlă
putrezesc frumos la marginea
pădurii, un porumbel beteag
țopăie în jurul lor ‒ n-aveau
simțul permanenței decât
în ce e negativ, ceea ce le-a făcut
rău, ceea ce opune ființei.
Ciorogârlă și Cioromârlă
au susținut permanența
primejdiei a neîmplinirii,
a extazului dorit și ratat.
Ciorogârlă și Cioromârlă
parcă au evadat din infern
și putrezesc la soare.
No comments:
Post a Comment