Un sătuc pustiu de-ți țiuie urechile
cer mohorît, un vânt înghețat
ca o rochie suplă. Pe podiș câteva
brazde negre și stolurile de corbi.
Basarabie ai devenit un mic cimitir
deschis în plin cer. Cu toții au lăsat
în urmă regrete veșnice. Niciun ochi
nu te mai caută. Aici dracii vor închiria
cizme. Și tu ai dorit atât de mult această
ghirlandă de vânt.
No comments:
Post a Comment