ORA

 

***

Vântul care-n inimă îmi bate

mi-aduce ora în care fața

cea mai impasibilă e traversată

de o crudă strâmbătură.

Această oră care-n sânge zvâcnește

îți povestește: acel puțin cât valorăm

îl datorăm antichității, zilele noastre

sunt ca niște zile ce n-au existat.

Azi ne închipuim tot felul de intrigi

negre, mari calcule ambițioase

și nu sunt decât niște vanități

care se mulțumesc cu nimica toată

voi, vorbe ale mele, trădați zadarnic

mușcătura secretă a antichității

și hălăduirile zeilor.