***
Canibalul joacă cărți
nimic nu-l dezbară de nimic
rămâne așa până la ultima
suflare și gonește după avere
renume cu jindul de-a mânca
carnea părinților chiar dacă
globul ar fi pe punctul să se
prefacă-ntr-o geandră
face vacarm, război, trunchează
viruși agresivi ‒ destinele sfârșesc
ca bacteriile și datorează totul
tuturor ‒ astfel se pliază
cauza rea, foarte încet de fulger
vorbesc, de funia care zace
la picioare și-i vorbește
de mereurile lineare
de linearele niciodată ‒
canibalul doarme-n visul
diavolului și rumegă altceva
și aproape e convins că moartea
e tot ce-a inventat viața mai
temeinic până acum acum
când locul e gol și moartea
este planificată programatic
în urechi îi sună trâmbițele
unei Judecăți fără Judecător.
No comments:
Post a Comment