***
Microbul e orb
agățat de neant
nu se teme și nu seduce
decât pe cel ce-i aude
chemarea și simte cum
se trezește în el meridiana
putere de ascensiune
scufundat în stomac
ațâță istovirea, blasfemuri
cel care vede e asasinul idiot
se simte asemeni ostenitei
pietre de cascadă, în noaptea
singură și goală inima
microbului se umple
de zămisliri și spaime
se îndoiește dacă are
un suflet și dacă acesta știe
deșertăciunea inimii ‒ perfide
ale sale ademeniri adună mari
corpusuri de microbi în orbirea
cărnii și nu fac decât cuceriri
terestre cu lucruri de valoare.
No comments:
Post a Comment