***
Canibalul dominator apăsat
de lăcomie cruntă în anotimpul
neîndurător își pregătește apărările
sale, se mișcă lent ca o tarantulă
pentru a supraviețui sau a viețui
în huzur, iarna va lucra sub acoperire,
în ascuns cunoscând uzurile multor
locuri, mâncarea o va ține sub el
și va amorți exact ca o tarantulă
la pândă ‒ nu va da nimic în schimb,
va suge sânge cu botul ascuțit
prin ochiurile mici ale mrejei legilor,
printre acei inamici unde e scris
și numele său. ”Așa va fi, zice,
poezia nu schimbă nimic. Nimic
nu e sigur, dar scrie...”
No comments:
Post a Comment