RECTORUL

 

***

Rector al capitolilor bolții, profesor

de suspine, maestru al revoltei mute,

al insistentei muște, rector al profundei

ignoranțe citește pe ambalaje moarte

foamea de rațiune care-l înnebunește

și setea de demență care-l usucă îl face

să urle: toți au trișat. Ei nu au depășit

niciodată deznădejdea în care se aflau.

Și aceasta din cauza literaturii. Limbajul

trebuie înlocuit cu revolta de fapt.

Și rectorul a găsit de cuviință să salveze

osândiții osândindu-se. Dar a ajuns

la stadiul maimuței canibale, la erotism

sistematic. ”Ah, durerea care mă apasă,

n-o înjosiți în înduioșare.” Și deveni

dublu fanatic, dublu asasin. Cât a tremurat

în iad a devenit baston tremurând

pe malul Stixului.