Eminescu e poet național, e românul absolut, e geniul absolut, e omul
absolut. Eminescu e totul plus România. Așa se spune. Asta e limba lui
Eminescu. Asta e țara lui Eminescu etc. Dar cum stau lucrurile în realitate? În
primul rând Eminescu nu e citit. Cui nu-i este lene îl scuipă. Erembi din
Orient îl mânjesc prin ziare. Academia l-a cocoșat cu 12 tomuri scrise de gazetarii
secolului, cu scrisori de dragoste etc. ca să aibă volum de geniu. Dar dacă e
geniu și-i poet național de ce nu are o capelă cu un bust expresiv lucrat de un
sculptor de geniu? De ce nu e un premiu Eminescu internațional în valoare de
măcar 100 000 de euro? (Anual se fură 5 miliarde de euro din buget). De ce nu
există un club Eminescu unde să-i citească și să-i traducă opera genială? De ce nu-i găsești opera tradusă în nicio
bibliotecă europeană sau americană? De ce România are nevoie de un geniu?
Pentru că ungurii și bulgarii zic că-i populată de sălbatici. Mă mir că acasă
lui Mihai Eminescu nu i se dă toată cinstirea ce i se cuvine parcă ar fi străin
în țară străină. Așa stând lucrurile mie îmi vine să zic că aceasta nu este
țara lui Eminescu, ci țara lui Pula lui Hogea. De ce numai se zbiară, dar nu se
face nimic esențial?
No comments:
Post a Comment