Eu sunt Jeanne d’Arc rediviva
nu scăpați voi miliardarilor
de o asemenea fecioară care
vorbește zi și noapte cu Arhanghelul
Mihail, eu sunt pură ca verdele crud
în gelița primăverii păsările poartă
sufletul meu ca pe o frunză ce abia
a deschis ochii în lumină mugurii
copacilor visează ultimul meu vis
rândunica mi-aduce puișorii
să-i ocrotesc și eu tremur ca un fir
de iarbă de iubire pentru că voi
râdeți, miliardarilor și sfredeliți
cu instrumente demonice toată
scoarța pământului și-i extrageți
sângele pe care râzând îl serviți
la ospețe rănile planetei sun rănile
noastre din suflet care agonizează
ca un cadavru ‒ să râdem cu toții,
prieteni căci miliardarii lumii
au făcut din mine o bidinetă,
o slugă plătită ‒ n-ați văzut cum caraliii
mă duc de mâini și de picioare cu atâta
gingășie, cu atâta tandrețe ‒ mă pun
pe picioare în centrul mulțimii și zic:
ha vorbește fata! ‒ iar eu râd ca întâia
dungă a luminii în zori, râd și adâncile
păduri din Suedia mutilate. Râdeți
păduri, râdeți arabi dezarmați că eu
cu discursurile mele presur cenușă
pe cadavre, presur cenușă cu gura
mea peste căcat, miliardarii nu-mi
neagă frumusețea și mă bat pe buci.
”Lasă, fato, dragostea să vină la tine,
avem noi grijă s-o plătim regește.”
Și eu merg s-o întâmpin pe drumuri.
Acum sunt dusă să mă filmeze
ca o sălbăticiune ce sângerează lin
într-o menajerie. Priviți miliardarilor
cum în pace înverzește tâmpla fecioarei.
Miliardarii lumii sunt statul meu
pe care eu îl conduc. Eu le poruncesc:
hai, coioșilor, mișcați-vă, plasați
banii unde trebuie.
No comments:
Post a Comment