***
În cele din urmă, te simți mânat
îndărăt, departe, acolo unde-l
cauți pe Dumnezeu care face
puțin bine, e numai din greșeală,
o face din strădanie și mare
chibzuială și noi ajungem
la o răscruce mai roși ca funia
fântânii, mai chirciți decât nodul
spânzuratului de atâta frecătură
de stâlpul bătut de vânt, suntem
mai arzători ca visele de noapte
în dârdora iubirii, de-atâta frecătură
pe-același nenoroc băltind în cloacă.
Mâinile mele caută puțină încredere,
puțină destindere, puțină părăsire,
puțină delăsare în mâinile mele
care bâjbâie după taina însăși
și misterul și centrul și inima
și sămânța creațiunii. La orizont
fețe reci ca niște gângănii.
No comments:
Post a Comment