***
Crimele bărăganului și făgașele
pietroase ale exilului curg rotitor
înspre un iad părăsit unde nu-i
nicio lumină, nicio pădure doar
urme cu sânge uscat trâmbe
de lumină izbesc gardurile
de sârmă ghimpată. Acolo visăm
serbările de Crăciun. Roșurile
amurgurilor și hore siberiene,
un vânt aspru să șteargă evii
de sărăcie, ambițiile zdrobite
din deșeuri de munți câteva
resturi de oameni.
No comments:
Post a Comment