ODATĂ CU BESTIA BOLȘEVICĂ

 

***

Odată cu bestia bolșevică

odată cu bestia jdanovistă

odată cu bestia valaho comunistă

odată cu setea lor de căcat

răul crește și scoate de pe trupuri

veșmintele, smulge plapumele

de pe cei ce fac dragoste, smulge

bărbile ce se mișcă pe pântecele

femeilor și aerul miroase a lână

arsă și carnea diavolului aburește

a pucioasă, iar rațiunea de-a fi

a răului ne scapă, câte un țigan

cu creier de lipitoare urlă-n gura

mare ca să-l audă jdanoviștii

ca să-i arunce un shekel în gură:

arta ca și religia este opium

pentru nărod ‒ nu vrem opium,

ne inundă lichidele cu veninuri,

mocirla se face solidă literatura

e un fleac, un neadevăr. Eu resping

aceste monstruozlâcuri cu respirația,

cu bătăile inimii, cu vocea, cu sângele,

cu fiecare lamă a părului zbârlit

de groază cu fulgerele ochilor, cu dinții

care scrâșnesc în clănțănit de fiară

cu toate erele lumii, cu toate anotimpurile

aievea și-n somn nu accept cum

nu accept bestia lui Rousseau,

odată cu țăcălia lui noduroasă.

Suferința inversează pozițiile

spiritului, ale corpurilor, ne inundă

cu lichidele, un spectacol începe

unde umorile apoase explodează

și dansează.